Things my mind makes up.

Nu am tare reușit să mă hotărăsc între ce sfârșit să aleg.  Şi ce-ar putea să spună norii În zorii dimineţii? Cum ar putea fiorul ceţii S-aducă peste noi fiorii? Cum ar putea, lumina blândă, A soarelui ce va răsare Să fie-oprită de furia tot crescandă A negrului ce-ncet dispare? Cum ar putea, iubirea fără de hotare, Să fie-oprită de pofte trecătoare? Şi ce-ar putea să spună cerul În ziua când îi vom afla misterul? Ce ar putea să spună valul În ziua când se va opri calvarul? Şi ce-ar putea să spună stânca Ce-a fost lovită ne-ncetat Când tot ce-a fost va fi iertat Şi va avea izbânda? Ce ar putea să spună omul În ziua cea măreaţă? Căci nu va fi ascuns de norul Şi de-nfiorătoarea ceaţă. Nu va putea să spună Că-n viaţa lui n-a fost lumină Şi n-ar putea s-acuze dragostea Ce-a fost acolo pururea! Nu va putea să spună nici că cerul Nu a ascuns vreodat` misterul. Nu va putea s-acuze valul Căci şi acesta s-a oprit, ...

Va fi o zi, când vei privi în zare, Uimit de-a lumii-ntregi lucrare Uimit de florile ce strălucesc, De taina pomilor ce încă cresc. De cântul frunzelor, Zumzăitul gâzelor, Linul apelor, Gingășia zărilor, Frumusețea zilelor, Măreția munților, Eternul pădurilor, De liniștea stâncilor.. Va fi o zi când vei privi spre cer Uimit de câte-s încă un mister Uimit de soarele-arzând Cum strălucește-atât de blând, Și de stelele îndepărtate, Ce îți par acum uitate.. De misterul lunii, Taina furtunii, Cântul codrului, Liniștea abisului, Somnul ursului, Sâsâitul șarpelui, Întunecimea universului.. De lătratul lupului. Va fi o zi când vei privi spre mare.. Și vei vedea adevărata stare: Lacrima soarelui, Plânsul codrului, Jalea lupului Oboseala ursului, Tristețea abisului. Mânia furtunii, Și-amăgirea Lunii.. Și, răbdarea stâncilor, Disperarea zilelor. Limita pădurilor, Truda pomilor, Fuga stelelor, Chinul zărilor, Și zbuciumul apelor.. Neputința gâzelor, ...

So,.. winter`s coming!  Winter  Oh, welcome, oh welcome, fine smell of winter. With coldness and darkness and feelings that splinter With skies without tears and trees without cheers With torment in fogs and beauty to fear! With silence to hear, the water freezing in the air, The clouds that now roar, filling our bones with despair. The wind, without mercy, wiping all that `s living, It seems like the end; however, she`s cleaving! For true love can only be seen When nothing is, from what it has been. So with this feel, although it`s not cunning.. Prepare yourselves, for winter is coming!

Cand poate totul pare a fi i p rea mult .. E mm... W ell .. When everything just seems to be too much.   I heard stories “You struggle, you struggle, and you fall again! Why bothering? Why try in vain? You see.. You cannot do it by yourself, You`re an antique, and you`ll be on my shelf! I tried to tell you, all this time.. No matter what you`ll do, you`ll still be mine!” He kept on going, trying to deceive, Trying to steal me, for he`s peeved.. … I cannot do it.. Not anymore.. I am so sad.. So tired of this war.. But do not let me, I now beg, Please God, have mercy, cleanse my head! … As storm ravages the sea, The ship`s in harm`s way.. A terrifying place to be! It cannot stay, nor could turn back It has to face that awful wrack.. So, only hope is left,   that maybe, someday.. I will see the sun again, so.. Pray.. The pounding wind - swallowing   water.. The shout of thunder foretelling slaughter The...

Fallen In times of grief and sorrow.. When everything is hollow.. When everything`s against, I need a light to follow. And all I feel is pain, Sins that are not cleansed, Foolishness, in vain.. So many without name.. In times when I`m alone, When I can only moan.. When everything I need It is, and will remain unknown. When things just, aren`t true.. And I just can`t succeed.. I haven`t got a clue, What there is.. To do.. In times when kindles waves, Slowly engulf me - a slave.. When I have no escape, They took everything I gave! I have nothing.. Nor I will.. As my feelings have no shape, As I feel no more thrill, Everything has fallen.. Ill.