Things my mind makes up.

Poate suna copi laresc la inceput.. dar cartea nu se judeca dupa coperti. Era odată, o copilă, Smerită şi foarte umilă.. Nimenea nu o iubea.. Şi.. am să-ţi spun ce s-antâmplat odată, Când, fugind, voind să scape de aceea ce urma, Deodată s-a deschis o poartă.. Şi nu doar una oarecare, Ci `s-auzit peste hotare: „Copila, nu mai are mult, şi cade!” Şi s-au pornit, uneltitorii, Să cureţe această lume De tot ce-i sfânt şi tot ce e curat.. Şi s-au pornit clevetitorii Să-njunghie tot ce e bine.. Să fie totul, doar păcat.. Acuma,.. poarta care s-a deschis, Nu era cea din Paradis.. Ci s-a deschis acee` lume.. Iadul cu foc şi cu cărbune.. ... Nu poţi, n-ai cum să te opresti, Căci ştii: de te ajung, ca ei sfârşeşti.. Şi ştii, că ultima speramţă Este în mâna sa.. o fată.. Lacrimi curg acum şuvoi pe faţă.. ... Pe faţa blândă a copilei Se vede încă urma mi...

There will be a day.. There will be a day When you will look away And see the wonders of this world To which you cannot add a word. To see the beauty of the sun That shines on everything that`s done, To see the shine of lonely flowers, The secret of the growing trees, The mountains as eternal towers, The happiness of working bees. To see the beauty of the day, The swift river – without sway, The woods and it`s eternity, And the leaves that sing with utter glee. There will be a day When you will look away Amazed by stars that shine unshaken And how it seems that they`re forsaken To see the mystery` of the moon And hear the howl of the wolf. To see the bear in its den, Whispers of the snake, and then See the mystery` of the storm And the silence of the void To see the woodland and it`s verse, ...